<<< Cum elaboram lucrarea de licenta si disertatia de masterat >>>

Ghidul intitulat 'Cum elaboram lucrarea de licenta si disertatia de masterat' isi propune sa sprijine studentii si masteranzii in efortul lor de redactare mai eficienta a acestui gen de lucrari, pentru a atinge standardele de calitate impuse de universitati si a-si sustine cu succes proiectul de absolvire. Lucrarea este abordata din perspectiva studentilor si tocmai de aceea aspira sa devina un instrument de lucru cat mai accesibil, eficient si la indemana lor, fapt ce a determinat centrarea expunerii pe probleme de ordin practic. Pentru a depasi dificultatile de receptare impuse de o terminologie specifica, se recurge stilistic la explicatii in text, citatul sugestiv si ilustrarea cu exemple particulare, asigurand astfel o baza intuitiva complementara expunerii abstracte.

In prima parte – Operatii pregatitoare – se trateaza probleme de logistica, adica activitatile de organizare si dotare, care preced si inlesnesc procesul de elaborare propriu-zisa a viitoarei lucrari. Astfel, Selectarea conducatorului stiintific, ca prima sectiune a ghidului, pezinta criteriile de alegere a profesorului cu care studentul urmeaza sa colaboreze, precum si asteptarile reciproce.

Astfel, Selectarea conducatorului stiintific, ca prima sectiune a ghidului, pezinta criteriile de alegere a profesorului cu care studentul urmeaza sa colaboreze, precum si asteptarile reciproce.

Planificarea timpului de elaborare – constand in intocmirea unui calendar al desfasurarii etapelor de lucru – are menirea de a-i ajuta pe studenti sa economiseasca timpul foarte limitat de care dispun. Sectiunea mai trateaza rolul motivatiei, riscul amanarii lucrului odata planificat si, totodata, prezinta un model de calendar.

Prezentarea preliminariilor elaborarii continua in sectiunea Organizarea spatiului si pregatirea conditiilor de lucru. Aici se abordeaza si activitatile care pot si se impun a fi restranse, precum si aplicarea unui program care sa-i asigure studentului mentinerea conditiei fizice si psihice optime in aceasta perioada de eforturi sustinute si incordate. Un paragraf aparte este destinat problemelor legate de utilizarea calculatorului, instrument care mareste substantial eficienta procesului de elaborare a lucrarii, dupa care tema se particularizeaza la mai multe sectiuni.

Partea a doua – Operatii de elaborare – cuprinde intreg spectrul etapelor de scriere si incepe prin a sublinia rolul primei decizii, cruciala pentru student, si anume Alegerea subiectului. In aceasta sectiune sunt evidentiate criteriile care stau la baza luarii acestei hotarari, precum si potentialele surse de inspiratie.

Urmeaza formularea unui enunt sintetic – Teza sau intrebarea de cercetare – menit a-l calauzi pe student de-a lungul procesului de elaborare si de a-i sugera o anumita structura a lucrarii.

Generarea de material brut este activitatea ce reprezinta centrul de greutate al contributiei studentului la proiectul pe care si l-a propus. Este un pas esential al carui rezultat va purta marca ideilor proprii ale autorului, din care motiv sunt expuse cateva din tehnicile ce au rolul de a-l sprijini in demersul dificil al generarii de idei.

Cercetarea sau documentarea are ca scop acumularea de material si raportarea proiectului la realizarile predecesorilor in domeniul abordat. Aici se prezinta locul in care poate fi obtinuta informatia, sursele de informare, modul de selectare si evaluare a acestora, precum si consemnarea corecta a provenientei informatiei, astfel incat sa se previna plagiatul involuntar.

Pe baza materialului colectat se poate trece la Alcatuirea planului, organizarea si structurarea materialului, etapa care prefigureaza forma finala a lucrarii. Sectiunea contine si un exemplu de structura de disertatie, urmata de precizari privind continutul capitolelor din afara textului principal: introducere, consultarea literaturii de profil, metodologie, concluzii si consemnarea referintelor.

Dupa parcurgerea etapelor enumerate, urmeaza Redactarea primei ciorne. In aceasta sectiune infatisam succint cateva tehnici specifice de redactare, derivate din experienta scriitorilor si a cercetatorilor.

Dar, operatia fundamentala a procesului de elaborare a lucrarii este Revizuirea, care opereaza in principal pe doua niveluri: organizatoric si stilistic. Propunandu-si sa se ocupe cu partea cea mai pretentioasa a procesului de elaborare, aceasta sectiune este mai consistenta, fiind tratata mult mai detaliat.

Ca ultima etapa a procesului de finisare a textului lucrarii, urmeaza Corectarea unor greseli superficiale de scriere, fiind absolut necesar ca disertatia sa corespunda normelor gramaticale, ortografice si de punctuatie. Atat la revizuirea la nivel stilistic, cat si la corectare, argumentatia se bazeaza in mare masura pe puterea exemplelor.

In partea a treia a lucrarii – Operatii consecutive elaborarii – sunt prezentate Elemente de tehnoredactare, adica problemele legate de suportul material si forma grafica a proiectului.

Ultima sectiune, intitulata Sustinerea, reda pasul final pe care studentul sau masterandul il va face inainte de a deveni licentiat sau master. Ideile abordate vizeaza: redactarea textului de sustinere a disertatiei, anticiparea intrebarilor ce pot fi formulate de membrii comisiei, tehnici de prezentare a proiectului si modul in care studentul ar urma sa reactioneze la eventuale observatii si critici.